M-am gandit mult la ce as vrea sa scriu despre mine insami si care ar fi cea mai potrivita descriere. Insa apoi am realizat ca nu imi doresc sa fiu perfecta in ochii nimanui, ci doar reala. So here it goes 🙂

Eu sunt Andreea si eu sunt si Diana, femeia , copilul si omul. M-am nascut In Bucuresti acum 27 ani intr-o familie de oameni cat se poate de normali si de simpli, dar care se iubeau sincer. Ambii parinti erau foarte tineri atunci cand m-am nascut si au muncit din greu ca sa isi sustina noua viata, din care un bebelus facea parte mai nou. Pe atunci, in 90, cand eram proaspat iesiti din regimul ceausist ,nu erau multe posibilitati. In special pentru doi tineri insuratei la 22 ani, care nu au avut sansa sa mearga la facultate, nu aveau vreun fost general comunist in familie si nici nu urma sa primeasca vreo mostenire uriasa . Asa ca au facut tot ce au stiut ei mai bine ca sa ma creasca. Pe atunci nu erau scutece Pampers , masini de spalat si nici toate facilitatile din ziua de astazi. Sau poate daca erau, noi nu le-am avut.  Am avut in schimb o soba calduroasa iarna, un furtun cu apa sa stropim gradina vara , pulovere crosetate de bunica, sanie de lemn si casete video cu Mica Sirena si Regele Leu. Nu am avut o copilarie cu ipad si dus la scoala cu masina , dar parintii mei au facut eforturi, si s-au asigurat ca mie sa nu imi lipseasca nimic.

Am fost un copil timid si rusinos, care nu avea foarte multi prieteni la scoala , insa avea note mari si era mereu cu nasul in carti. M-am dezvoltat intr-o adolescenta rebela si razvratita , suparata pe viata si care asculta rap, niste rock and roll si se machia in exces. Insa timidatatea mi-am pastrat-o si chiar daca nu o aratam in public deveneam din ce in ce mai introvertita. Mi-am creat in timp universul meu format din romane politiste si de iubire , in care traiam o data cu persoanajele . Pe la 16 ani mi-am inceput “cariera” in modelling, care s-a sfarsit pe la 19 ani si care m-a facut sa ma urasc si mai tare pe mine insami. Dupa o adolescenta foarte zbuciumata si cu multe certuri familiale , in care ma simteam neinteleasa si neiubita , acum trebuia sa fiu o domnisoara cu un zambet si corp impecabil. Eu care ma consideram ratusca cea urata. Toata aceasta perioada a creat si mai multa neincredere in mine insami si am devenit din ce in mai critica si rea cu mine. Nu eram nicioadata suficient de slaba, suficient de frumoasa , iar idealul meu de perfectiune era cu mult departe de mine. In acest fel am dezvoltat si o relatie extrem de nesanatoasa cu mancarea , care s-a mentinut timp ani buni si in care aveam episoade in care mancam compulsiv si necontrolat cantitati mari, dupa care urma bineinteles perioada de blamare, rusine si ura de sine.

Absolvind liceul, am inceput o facultate care nu imi placea deloc, dar in imaginatia mea ar fi fost cea potrivita pentru viitorul meu. Am lasat modellingul in urma si in primul an de facultate m-am angajat, indragostit pana peste urechi si mergeam si la scoala. Nici indragosteala mea si nici jobul nu au durat foarte mult , iar anii ce au urmat au fost foarte tulburi si plini de durere. Durere pe care mi-am provocat-o atat mie insami prin comportamentul meu defectuos, cat si oamenilor cu care intram in contact.  M-am indragostit si dupa o cerere in casatorie la miez de noapte , cu inel , trandafiri rosii , tatuaje, juraminte de iubire vesnica  si pus intr-un genunchi, am reusit sa ies din aceasta relatie si mai sifonata decat eram. Nu stiam cine sunt si ce rol am pe aceasta planeta si printre multe cluburi, nopti nedormite, alegeri pripite, prietenii false, relatii esuate si mult alcool, am reusit cumva sa termin si masteratul. Nu ca mi-ar fi placut ce faceam , dar nici nu stiam ce ar fi trebuit sa fac.

La 20-21 am inceput sa imi impart viata intre Romania si Germania , acolo unde gasisem o noua iubire , dar bineinteles ca lucrurile nici de data asta nu au functionat si dupa un an si ceva de emotii, certuri , bilete de avion , lacrimi, drame, revederi, a urmat un luuuuung ramas bun. Se pare ca asa se intampla cand nu stii cine esti si nu te simti demn de iubire , traiesti vieti duble si bagajul emotional cu care vii este unul de neincredere si convingeri negative. La sfarsitul lui 2012 am decis ca este cazul sa ma comport ca un adult, asa ca m-am mutat singura si m-am apucat de sport si nutritie ulterior. Am devenit instructor de fitness, tehnician nutritionist si aparent din exterior aveam o viata perfecta. Insa pentru mine lucrurile tot nu functionau, cosmarele nu incetau si simteam ca ma topesc pe interior ca smoala incinsa.  Si m-am gandit eu, stai ca ii vin eu de hac ! Devin antreprenor ! Tot in aceeasi perioada am descoperit psihologia si dezvoltarea personala si in timp incepeam sa devin din ce in ce mai motivata , ambitioasa si productiva. Insa initiativele mele de a deveni femeie de afaceri au esuat astfel incat nu aveam suficiente fonduri, suport si cunostinte. Insa ceea ce ma tinea pe linia de plutire era sportul si faptul ca incepusem sa am un stil de viata din ce in ce mai sanatos si constient. Fitnessul m-a condus la yoga si abia atunci lucrurile au inceput sa capete sens pentru mine. Tot atunci am inceput sa practic si meditatia cu ajutorul unei mantre , am inceput sa studiez Bhagavad Gita si Vedanta si sa citesc foarte mult despre aceasta cultura din India si m-am scufundat cu totul in imensitatea informatiilor gasite acolo. A fost ca si cum o noua lume s-a deschis pentru mine , iar aceasta cale spirituala era tot ceea ce cautasem din totdeauna. Dupa initierea in aceasta noua traditie a urmat prima mea calatorie in India in ianuarie 2015 timp de aproape o luna impreuna cu profesorul indian din acea vreme de la ashram si impreuna cu alti oameni dragi. Deja pentru mine se schimbasera foarte multe in interiorul meu, iar mastile cadeau una cate una ca foile de ceapa. Eram fericita. Pentru prima data puteam spune ca eram autentic fericita. Si nu datorita unui motiv din exteriorul meu , ci datorita faptului ca incepusem sa inteleg natura existentei , metafizica acestei realitati si nu in ultimul rand sa il cunosc pe Dumnezeu. Multi ani fusesem suparata pe el si nu il intelegeam si acum in sfarsit mi se deschisesera noi usi ale unei intelegeri mult mai profunde ale divinitatii. Am invatat sa ma rog , sa imi cladesc credinta puternica in Dumnezeu si ca El sa devina parte activa a vietii mele . M-am agatat de aceasta experienta cu toti dintii, m-am regasit acolo si pana in ziua de astazi nu i-am mai dat drumul.

Dupa aceasta experienta, am decis sa imi iau inima in dinti si sa ma mut din Romania . Imi doream sa vad lumea si sa am si un venit bun, asa ca m-am mutat in Orientul Mijlociu pentru a lucra ca stewardesa. A fost o experienta fascinanta din multe puncte de vedere, care a durat aproape 2 ani si s-a soldat cu o noua relatie. As indrazni sa spun, cea mai zbuciumata, intensa si toxica pana in acest moment. Am iubit pana in maduva oaselor asa cum am stiut eu mai bine si eram pregatita sa imi dau viata pentru acest individ care in final nu a dat nici doi bani pe mine. Insa am invatat multe lucruri din aceasta experienta si am plecat de acolo mult mai bogata emotional , chiar daca am suferit foarte mult. Singura solutie ca sa scap din acel mediu foarte dureros pentru mine a fost sa demisionez , sa incep sedinte de terapie si sa merg tot in India , acolo unde a fost din totdeauna sufletul  meu, iar spiritul meu a inflorit. O situatie drastica a necesitat o solutie la fel de drastica.

In India , s-au clarificat foarte multe lucruri pentru mine si m-am intors la mine . Si nu intentionez sa ma mai parasesc vreoadata, Am continuat cu studiul Yoga , Vedanta , Tantra si limba sanscrita si am inteles ceea ce am de facut pentru a-mi indeplini misiunea personala si pentru avea o existenta plina de sens. Am devenit profesor de yoga, mi-am creat ritualuri si o anumita disciplina, care este esentiala pe acest drum. Acum nu regret nimic si am inteles ca singura modalitate de a crea conexiuni autentice cu alti oameni este vulnerabilitatea. Asa ca am decis sa ma prezint in fata voastra “dezbracata” de secrete, fara rusine si cu curaj , curajul de a-mi asuma cine sunt si lucrurile prin care am trecut. Am schimbat foarte multe lucruri la mine in ultimii ani , am cladit caramida cu caramida persoana care sunt astazi, avand relatia cu Dumnezeu intotdeauna ca relatie pilon. Am decis sa merg pe aceasta cale spirituala si sa imi dedic viata descoperirii adevarului si ghidandu-i si pe altii care au nevoie pe acest drum.

Astazi, pot spune ca sunt mandra de mine, fericita si recunoscatoare pentru tot ceea ce sunt si am. Adevarul mi se dezvaluie din ce in ce mai mult mergand pe cale si stiu ca in continuare am multe de invatat , insa acum am incredere in Dumnezeu si in Univers ca ma vor duce pe drumul meu si in final catre libertatea absoluta, catre Infinit, catre tot ceea ce exista. Acum Yoga ocupa  locul de gratie in viata mea fiindca imi dezvaluie zi de zi ceea ce trebuie sa stiu, iar insotitorii mei de pret sunt iubirea, compasiunea, iertarea si cunoasterea. Singurii de care aveam nevoie de fapt….

To be continued….